Aşa cum vă spuneam şi aşa cum v-am şi prezentat, a venit motivarea apelului la ordonanţa preşedinţială deschisă de Alexandra Stan (fostă Ştefan) împotriva subsemnatei. O motivare frumoasă, la fel ca şi prima, cea de la fond, unde Alexandra Stan a pierdut, de asemenea. Voi spicui să vedeţi şi dvs. ce s-a întâmplat. Şedinţa publică din data de 18.05.2018. Preşedinte: TUDOR ALEXANDRA ELENA, Judecător: CARCIA LAURA CRISTINA, Grefier: BĂJENARU CAMELIA DANIELA. Pe rol s-a aflat soluţionarea apelului formulat de apelanta STAN ALEXANDRA ELENA, în contradictoriu PREDAN MARIA-MIRELA, adică subsemnata, împotriva sentinţei civile nr. 1683/27.03.2018, pronunţată de Judecătoria Buftea.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns apelanta personal, asistată de avocat Niculescu Lucian şi intimata personal, adică subsemnata. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Apelanta, prin reprezentantul convenţional, a solicitat instanţei ca şedinţa de judecată să se desfăşoare fără prezenţa publicului, având în vedere profesia părţilor. Intimata, adică subsemnata, m-am opus, solicitând judecarea în şedinţă publică. Sinceră să fiu, m-am opus pentru că, aşa cum am explicat, potrivit art. 213, şedinţa nu este publică în situaţia în care dezbaterea fondului ar aduce atingere moralităţii, ordinii publice, intereselor minorilor, vieţii private a părţilor ori intereselor justiţiei. Ceea ce nu era cazul. Să fie evacuată toată sala ca să rămân numai eu cu Alexandra Ştefan nu mi se părea corect, mai ales că sala era arhiplină. Ştiu şi eu ce înseamnă să stai… pe culoar, în picioare, plictisit, să fii numărul 70 de exemplu şi să te evacueze la numărul 3… Normal că mi-era milă de sală. În sfârşit… asta a fost. S-a admis cererea să nu se judece în şedinţă publică. Instanţa, deliberând asupra solicitării judecăţii cauzei în şedinţă nepublică, va încuviinţa cererea, în temeiul art. 213 alin 2 din Codul de procedură civilă şi dispune evacuarea sălii de judecată.
La interpelarea instanţei, părţile prezente personal au apreciat că nu mai au alte cereri de formulat şi nici excepţii de invocat. Instanţa a acordat, aşadar, cuvântul pe probe.
Partea apelantă, adică Alexandra Stan (fostă Ştefan), prin reprezentantul convenţional solicită instanţei încuviinţarea probei cu înscrisuri, precum şi proba testimonială cu martorul indicat în cererea de apel. Acesta precizează că acest martor nu a fost audiat la fondul cauzei.
Partea intimată, adică subsemnata, personal, solicită instanţei încuviinţarera probei cu înscrisuri şi precizează că se opune încuviinţarea probei testimoniale cu un martor solicitată de partea apelantă, motivat de faptul că nu a fost indicată teza probatorie, având în vedere şi obiectul cauzei care presupune celeritate, apreciind că încuviinţarea acestei probe duce la tergiversarea cauzei. Mai arată că martorul indicat a fost audiat la fondul cauzei, depoziţia acestuia fiind înlăturată.
Instanţa deliberând asupra probelor solicitate de părţi, constată că nu sunt înscrisuri noi depuse în calea de atac, iar în temeiul art, 478 alin. 2 şi art. 194 lit. e Codul de procedură civilă, respinge proba testimonială cu martorul indicat în cererea de apel, de către partea apelantă, apreciind că nu s-a precizat teza probatorie, nu s-a făcut vorbire de acest martor la fondul cauzei, ţinând cont totodată şi de natura urgentă a cauzei, martorul nefiind prezent la acest termen de judecată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa constată încheiată cercetarea judecătorească şi acordă cuvântul părţilor pe cererea de apel.
Partea apelantă prin reprezentant convenţional solicită instanţei admiterea apelului aşa cum a fost formulat, precizând că intimata prin afirmaţiile făcute în spaţiul public a prejudiciat imaginea, viaţa personală şi publică a părţii apelante, apreciind că acest lucru îl face din răzbunare. Mai precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Partea intimată personal solicită instanţei respingerea apelului, menţinerea sentinţei apelate ca fiind legală şi temeinică. Aceasta arată că la fondul cauzei a probat şi demonstrat ca fiind reale toate susţinerile şi nu solicită cheltuieli de judecată.
Urmează, aşa cum vă voi prezenta în continuare, o motivare deosebit de frumoasă şi din care putem trage învăţămintele de rigoare, în sensul de a nu mai pretinde şi altă dată aiureli, date de confuzia dintre calomnia reală şi interesul public. INTERESUL PUBLIC TREBUIE SĂ FIE LUAT ÎN DEZBATERE PUBLICĂ, FIIND APANAJUL ORICĂREI DEMOCRAŢII. Din păcate, foarte mulţi, din cauza lipsei de cultură politică şi jurnalistică, din cauza lipsei de experienţă, din cauza imposibilităţii de a percepe drepturile democratice aşa cum sunt ele confundă interesele sale personale ascunse legate de banii publici cu dreptul la respectarea vieţii private. AM DEMONSTRAT, PRIN INTERMEDIUL A DOUĂ INSTANŢE DE JUDECATĂ (CEA DE FOND ŞI CEA DE APEL) ÎN CAZUL ALEXANDREI ŞTEFAN CE ÎNSEAMNĂ INTERESUL PUBLIC. IAR UN CONTRACT DIN BANI PUBLICI NU POATE FI DECÂT DE INTERES PUBLIC ÎN MOD CLAR. PRECUM ŞI INCOMPATIBILITATEA.
Mirela Predan
Va urma
Pro-Magistrati, Anti-Infractori 